De ce WordPress?

Cuprins Articol

Scurta istorie a platformei WordPress

Platforma Wordpress a fost lansata pe 27 mai 2003 de creatorii acesteia Matt Mullenweg si Mike Little ca o imbunatatire a predecesorului b2/cafelog.

A pornit ca o platforma simpla de blog dar care urma sa revolutioneze felul in care sunt proiectate si construite site-urile web.

Logo WordPress

Abia in 2004 WordPress a avut primul boom odata cu lansarea versiunii 1.2 care permitea userilor sa creeze propriile plug-in-uri pe care le puteau distribui ulterior in comunitatea de bloggeri.

Sistemul de teme a fost lansat in 2005 la versiunea 1.5 care a fost inlocuita in acelasi an de versiunea 2.0. Aceasta versiune a adus o noua interfata de administrare prin care oferea userilor mai mult control si abilitatea de a face modificari mult mai usor.

Versiunea 2.5 lansata in 2008 a venit cu o interfata noua realizata de compania de web design Happy Cog. In urma testarilor a fost actualizata la versiunea 2.7 ce include personalizarea interfetei.

In 2010 proprietatea WordPress a fost transferata de la Automattic, companie infiintata de Matt Mullenweg, catre Fundatia WordPress. Acest trasfer a facut ca platforma WordPress sa nu depinda de o singura companie si astfel s-a asigurat ca platforma va continua sa creasca.

Tot in 2010 a fost a fost lansata si versiunea 3.0 – o actualizare majora ce a inclus tipuri de posturi personalizate, o noua tema implicita si MultiSite.

In 2013 WordPress era deja recunoscut ca fiind cel mai popular sistem de gestionare al continutului. Un val de actualizari pana la versiunea 3.8 a adus platformei WordPress o noua interfata compatibila cu dispozitivele mobile (responsive) si mai multe teme implicite.

In 2015 versiunea 4.3 a adus imbunatatiri majore pe partea de securizare dar si compatibilitate cu dispozitivele mobile.

Versiunea 5 a fost lansata in 2019 si a adus editorul Gutenberg ce permite utilizatorilor sa creeze site-uri uimitoare folosind asa numitele “blocuri” de continut. Acestea permit manipularea cu usurinta a continutului, inserarea galeriilor de imagini, continut video, citate, butoane, “shortcode” (mici secvente de cod generat de plugin-uri cu diferite functii) si multe altele.

Cu milioane de utilizatori, WordPress continua sa evolueze si cu versiunea 5.8 asteptata in acest an, promitand imbunatatiri majore, popularitatea sa nu prezinta semne de incetinire ba din contra.

Astazi platforma WordPress sustine peste 75.000.000 site-uri.

Mituri despre WordPress

  1. WordPress este o ustensila de blogging.

Una dintre cele mai frecvente erori legate de WordPress este ca ar fi doar o platforma de blog.

Este si o ustensila de blogging… dar nu numai.

In timp ce WordPress a inceput ca un instrument de blogging, acesta a evoluat de-a lungul anilor si a ajuns o platforma puternica si stabila de creare de site-uri cu un sistem robust de gestionare a continutului (CMS).

Cea mai buna parte a platformei WordPress este aceea ca poate fi foarte usor gestionata si suficient de flexibila pentru a sustine diferite tipuri de site-uri web. Acesta este principalul motiv pentru care WordPress a crescut atat de mult in popularitate. Potrivit unui sondaj recent, aproximativ 35% din toate site-urile active in acest moment sunt create in WordPress.

Datorita caracteristicilor sale robuste, multe nume cu rezonanta folosesc WordPress pentru a-si gestiona site-urile web, inclusiv Mercedes, Sony, Facebook, Disney, PlayStation, MTV, Snoop Dog, Beyonce, Microsoft, Casa Alba, Harvard si multe altele.

wordpress mobil

2. “WordPress nu este securizat.”

WordPress este dezvoltat cu focus deosebit pe securitate si este considerat a fi o platforma foarte sigura pentru a rula un site web. 

Sigur ca internetul este un camp deschis plin de pericole cand vine vorba de atacuri cibernetice de orice natura. Exista multi curiosi care vor acces la cat mai multe informatii sau cauta doar sa se distreze.

Securitatea unui site se bazeaza mult si pe securitatea serverului. Iar un server securizat, de calitate se gaseste greu in Romania si este scump. 

Pentru site-ul nostru folosim WordPress cu setarile de securizare “de fabrica” – adica nu am instalat softuri suplimentare de protectie pentru ca nu le consideram necesare in conditiile in care site-ul nostru este gazduit de un server din reteaua Google. Din acest motiv poate doar site-ul Pentagonului sa aiba un layer suplimentar de securizare fata de site-ul nostru.

Cum si-a “castigat” WordPress acesta reputatie de platforma nesigura?

Foarte simplu. Cei mai multi utilizatori au instalat platforma pe servere ieftine si nesecurizate, iar ulterior au avut probleme din acest motiv. Din lipsa de informatie sau de idei, au dat vina pe securizarea platformei WordPress. Nimic mai neadevarat. Setati platforma WordPress corect, setati serverul corect, asigurati-va ca acesta este securizat ca la carte si nu aveti de ce sa va faceti probleme.

Asa cum am spus mai devreme, si noi folosim WordPress si nu am adaugat niciun element suplimentar de securizare. Platforma are deja cativa ani si nu am auzi vreodata de astfel de probleme. Mai auzim la altii si asa ne mai uitam si noi prin log-urile din serverul Google unde este gazduit site-ul nostru si vedem zeci si uneori sute de atacuri esuate. Ne amuzam, le inchidem si cam asta e… Dar site-ul nostru a fost setat corect si este postat pe un server securizat.

3. “WordPress nu “duce” site-uri mai grele, complexe sau incarcate cu multa informatie.

Am auzit aceasta formulare de nenumarate ori si de obicei folosesc acest exemplu: https://highload.premmerce.com/

Acesta este un site demo realizat de colegi de-ai nostri de bransa. Este un magazin online ce contine nu mai putin de 500.000 produse. Daca nu ma credeti pe cuvant, accesati link-ul, faceti click pe campul de search si apasati enter fara sa scrieti ceva ca sa fortati platforma la maxim sa va listeze jumatate de milion de produse. Dupa cateva secunde de asteptare, timp in care WordPress impreuna cu WooCommerce tureaza motoarele si genereaza lista de 41.667 pagini cu 12 produse pe pagina, veti observa langa titlu urmatoarea informatie: “Showing 1 – 12 of 500.000 results” – adica va arata numarul de produse listate pe o pagina din numarul total de produse existente pe platforma. Nu veti gasi produse reale pentru ca este o platforma de test si pentru ca nu existau 500.000 de poze cu produse la indemana, s-au folosit poze colorate aleatoriu. Platforma contine toate elementele pe care le gasiti intr-un magazin online perfect functional: descrierile produselor, specificatii tehnice, recenzii, pagini de cart si checkout – TOT. Jucati-va putin cu acest site si decideti singuri daca “duce”.

WordPress vs alte platforme

Ce face WordPress in plus sau diferit fata de alte platforme?

Ar fi mult mai simplu sa explic ce NU face in plus aceasta platforma dar ar fi un raspuns prea banal si cinic. Si pentru ca lista este foarte lunga, o sa concentrez raspunsul pe cel mai important element dintr-un site – acel lucru greu de depistat cu ochiul liber dar care face diferenta intre “a fi sau a nu fi” – intre a exista in rezultatele listate de motoarele de cautare sau nu. Pe scurt: SEO – Search Engine Optimization – adica acea magie care face ca site-ul tau sa fie usor de inteles de motoarele de cautare (de exemplu Google) obtinand astfel un loc in clasamentul lor si o pozitie in acea lista de rezultate.

SEO laptop

Haideti sa va spun cum.

WordPress, asa cum am spus mai devreme, are la baza o platforma de blogging – ceea ce inseamna (in teorie) ca platforma respectiva este alimentata regulat cu continut nou – iar Google este innebunit dupa asa ceva si stie ca WordPress il poate satisface aceasta vrere. Mai mult decat atat, a fost scris cu ceea ce numim noi “standard compliance high-quality code” – adica cod standard de inalta calitate. Acest cod este creat sa produca (printre altele) marcaje semantice. V-ati prins deja unde “bat” cu informatia asta? 

Marcajele semnatice sunt cele care semnalizeaza motoarele de cautare referitor la continutul paginilor si astfel acestea inteleg continutul si structura site-ului. Ce v-ati putea dori de la o platforma decat sa stea “la povesti” cu Google si sa ii explice cam ce contine site-ul dvs? Stiti ce alte platforme mai fac chestia asta fara interventii? Niciuna. Stiti cat de important este acest lucru pentru motoarele de cautare? Cel mai cel…

Alte platforme precum Wix, Bootstrap, Mageno sau Joomla folosesc mult JavaScript ca sa faca lucruri dragute. Un buton banal in JavaScript-ul face cereri direct in baza de date folosind cod – acest cod extrage informatia din baza de date si afisaza rezultatul solicitat. NB: Google nu are acces la bazele de date – in consecinta Google nu “vede” ce e in spatele acelui buton pana nu a fost accesat fizic de cineva. Asadar este nevoie de timp si efort suplimentar ca un site pe o astfel de platforma sa fie inteles de Google. WordPress foloseste cod HTML pentru acelasi lucru. Daca nu lucrati in domeniu, probabil ati avut deja reactia “asa si?”. O sa facem o mica demonstratie in cele ce urmaza ca sa vedeti cum functioneaza aceste sisteme si cum se face ca WordPress este mai intelegator cu nevoile lui Google.

JavaScript vs HTML

Cu acest exemplu urmarim sa descoperim diferenta intre rezultate identice pentru utilizator obtinute prin interactiunea cu doua limbaje diferite si totodata felul in care interpreteaza motoarele de cautare informatia pusa la dispozitie de platforma generata de aceasta interactiune. O sa luam ca exemplu doua butoane care livreaza utilizatorului acelasi rezultat – unul facut folosind JavaScript si celalalt folosind HTML – si o sa ne raportam la motorul de cautare Google.

Mai concret vom crea un buton pe care vom scrie “Click Me!” si dorim ca acesta sa ne livreze o noua informatie/pagina.

Cod Javascript:

ex codejs svo.ro

acest cod se “traduce” astfel: 

clickMeButtoncreateElement – aceasta este secventa care cere un anume “element” (asa cum sugereaza si textul), din baza de date – din acest cod (pe care tot asa il vede si Google) nu putem sa deducem care este acel element pe care il cere – aceeasi dilema o va avea si Google.

clickMeButton.id– acesata este identitatea butonului – util pentru stilizare de exemplu.

Click Me !” – acesta este textul ce va fi imprimat pe buton

#3dfe3a – acesta este un cod de culoare (un verde foarte strident)

Pe romaneste, codul suna cam asa: Cand utilizatorul apasa pe butonul verde, pe care scrie “Click Me!”, acceseaza baza de date si livreaza acel “element”. Care element? Stie (doar) baza de date a site-ului in cauza.

Totul ok pana aici ca avem functionalitatea butonului deja. Dar noi vrem indexare in Google. Iar Google are nevoie de informatie ca sa inteleaga ce urmeaza sa se intample si sa o verifice ca ulterior sa o indexeze si sa o afiseze (daca gaseste continut relevant) pe listele de rezultate atunci cand alt utilizator cauta acea informatie folosind motorul de cautare.

Voi intelegeti din acea traducere sau din cod care este sau unde este sau ce contine elementul respectiv? Nu? Nici Google. In consecinta, acea informatie nu va exista foarte curand ca rezultat al unei cautari.

Hai sa vedem cu stau lucrurile daca folosim cod HTML.

Acesta poate arata asa:

exemplu cod html

Ce vedeti in aceasta imagine reprezinta codul pentru un link. Mai are nevoie de inca un rand de cod de stilizare (CSS) ca sa il facem sa arate ca un buton – dar nu aspectul ne preocupa acum ci functionalitatea.

Hai sa vedem traducerea: 

href – este prescurtarea de la Hyperlink REFerence – adica face o referinta (o legatura) la ceva.

Dupa semnul “=” ofera linkul direct catre pagina dorita.

Acum uitati-va iar la codul HTML. Fara prea multe cunostinte de web development, va este clar deja unde duce link-ul respectiv? Bineinteles. Este scris cu albastru pe alb. Pe https://svo.ro/blog – si este clar ca lumina zilei ca acolo vom gasi blogul SVO.ro. La fel de clar este si pentru Google ce e cu acel link, unde duce si ce informatii poate “genera” acel buton. De aici crawler-ul Google va merege mai departe pe link chiar daca nu avem un utilizator care sa il acceseze acel buton. Crawler-ul va accesa link-ul direct, va descoperi pagina si astfel va depista ce este in acea pagina cu care se face legatura, va continua sa faca acelasi lucru pe link-uri descoperite in noua pagina si asa va “scana” tot site-ul si astfel va intelege structura acestuia, informatia pusa la dispozitie si asa mai departe. Iar daca informatia este de calitate si marcata corect, acest site are deja sanse sa apara pe listele rezultatelor de cautare.

Este “old school”? DA.

Functioneaza? De un milion de ori mai bine decat orice JavaScript sau alte traznai SF-istice care fac cereri intr-o baza de date la care Google nu are acces.

Ii place lui Google? Nu, il adora!

Concluzii:

  1. Daca nu planificati sa investiti mii sau zeci de mii de euro in promovare, SEO va face diferenta intre site-urile profitabile si cele falimentare – intre “a fi sau a nu fi” asa cum spuneam mai devreme, iar WordPress este singurul CMS pregatit sa faca fata unei astfel de provocari. Bineinteles ca se pot optimiza si alte platforme, dar cu efort suplimentar care se reflecta in costuri, iar rezultatele apar cu intarzieri.
  2. Nu exista platforma WordPress slaba, nesecurizata sau neoptimizabila ci doar developeri care inca nu au descoperit “manualul de utilizare”. Poate am fost putin rautacios cu afirmatia asta dar imi e ciuda ca o platforma atat de sanatoasa si capabila ajunge sa aiba un astfel de renume doar pentru ca au existat utilizatori care nu au stiut sa o abordeze corect si poate au fost doar mai vocali decat cei ce stiu exact ce sa faca cu masinaria asta numita WordPress.
  3. Teoria lucrului de calitate se aplica si in situatia acestei platforme: daca vrei ceva ieftin, platforma WordPress iti va oferi o varianta care sa faca cat de cat ce ai nevoie. Dar se poate transforma si intr-un crucisator interstelar pregatit de razboi galactic, dotat cu lasere nano-fazice care se deplaseaza cu viteza luminii in momentul in care esti dispus sa ii aloci un buget decent. Rezultatul final depinde de o fractie aparent simpla: bugetul alocat raportat la functionalitatea dorita si la cat de departe va doriti sa mearga aceasta. De aceea un developer bun va incepe discutia de la 3 intrebari simple si ar fi bine sa aveti raspunsul pregatit ca de acestea depinde rezultatul final: 1. ce functii trebuie sa indeplineasca platforma?, 2. ce buget ati alocat? si 3. cat timp avem la dispozitie?
    In mai mult de jumatate din alaturarea celor trei informatii, reactia developerului de WordPress este “se face” dar calitatea produsului final este strans legata de acele 3 aspecte. Puteti gasi detalii interesante si in articolul nostru despre site-uri ieftine.

WordPress a fost, este si va ramane mult timp o solutie fiabila si flexibila ce se poate mula perfect atat pe bugete limitate pentru realizarea site-urilor simple dar in egala masura este unul din putinele sisteme ce poate sustine platforme din gama super-premium.

Si daca inca nu v-am convins de capacitatea si calitatile platformei, v-am pregatit si o lista lunga de brand-uri care au decis deja ca WordPress este alegerea cea mai buna.

Brand-uri notabile care folosesc platforma WordPress.

Daca vreti sa verificati, scrieti-ne un mesaj si va explicam pas cu pas cum sa depistati platforma. Pana atunci, iata lista:

1. TechCrunch

TechCrunch Web Site

2. The New Yorker

The New Yorker Web Site

3. BBC America

site WordPress

4. Bloomberg Professional

platforma WordPress

5. The Official Star Wars Blog

platforma WordPress

6. Variety

platforma WordPress

7. Sony Music

platforma WordPress

8. MTV News

MTV News

9. Beyonce

Beyonce

10. PlayStation.Blog

PlayStation.Blog

11. Site-ul oficial al Suediei

Site-ul oficial al Suediei

12. Microsoft News Center

Microsoft News Center

13. Boingo

Boingo

14. Bata

Site Bata

15. cPanel Blog

cPanel Blog

16. Quartz

Site Web Quartz

17. Usain Bolt

Usain Bolt

18. The Walt Disney Company

Site-ul The Walt Disney Company

19. Time Inc.

Site Time Inc.

20. Facebook Newsroom

Facebook Newsroom web site

21. The New York Times Company

The New York Times Company web site

22. Marks & Spencer for Business

Marks & Spencer for Business web site

23. The Official Rackspace Blog

Official Rackspace Blog

24. ExpressJet Blog

ExpressJet Blog

25. Inside BlackBerry

Inside BlackBerry web site

26. Rotary Means Business – Rotary Club

Rotary Means Business – Rotary Club web site

27. The Rolling Stones

Rolling Stone web site

28. The Walking Dead – AMC

The Walking Dead - AMC

29. The Mozilla Blog

The Mozilla Blog

30. The Wall Street Journal Law Blog

The Wall Street Journal Law Blog

31. Wil Wheaton

Wil Wheaton web site

32. Snoop Dogg

Snoop Dog web site

33. SAP News Center

SAP News Center

34. Wolverine Worldwide

Wolverine web site

35. Reuters Blogs

Reuters blog

36. Katy Perry

Katy Perry web site

37. Vogue India

vogue india web site

38. Mercedes-Benz

web site Mercedes

39. Staples Canada Blog

Staples website

40. Harvard Gazette Onine

Harvard gazette
SVO Web Design Agency BLOG

Alte articole